Membrul grupului ITS din Parlamentul Europei, Petre Popeangă este membrul al comisiei pentru buget şi membrul supleant al comisiei de control bugetar. Europarlamentarul a explicat pe larg cum lucrează comisia de buget. Acesta a făcut precizări în legătură cu modul în care se stabileşte bugetul Uniunii Europene.
       
        Un buget anual… pentru mai mulţi ani
       
        Petre Popeangă spune că în principiu, Consiliul şi Parlamentul hotărăsc, împreună şi în fiecare an, bugetul european. Pentru a evita crize bugetare asemănătoare cu cele din anii ‘80, Consiliul şi Parlamentul lucrează de acum înainte, plecând de la propunerea Comisiei, într-un cadru financiar multianual (CFM), care poartă şi denumirea de „Perspectivă financiară”. Acest cadru, care acoperă mai mulţi ani bugetari, stabileşte un buget total şi un plafon maxim pentru cheltuielile din fiecare domeniu. Europarlamentarul a mai precizat că actualul cadru bugetar se bazează pe un acord încheiat între statele membre cu ocazia reuniunii europene la nivel înalt de la Berlin, din martie 1999. Deoarece acesta s-a încheiat la sfârşitul anului 2006, un nou cadru bugetar era necesar.
        După îndelungi negocieri, statele membre au ajuns la un acord în decembrie 2005. Însă linia adoptată de şefii de stat era diferită de ceea ce propusese iniţial Comisia şi de ceea ce considera Parlamentul că era necesar pentru a face faţă provocărilor Uniunii în perioada 2007-2013. Preşedinţia Consiliului – pe atunci, cancelarul austriac şi ministrul său de finanţe – a trebuit, prin urmare, să ajungă la un acord cu deputaţii europeni, atât în ceea ce priveşte cuantumul bugetului, cât şi conţinutul cheltuielilor. Acest acord a fost încheiat, în cele din urmă, în aprilie 2006. Parlamentul European a ratificat noul acord interinstituţional care cuprinde cadrul financiar multianual 2007-2013, prevăzând, în acelaşi timp, revizuirea acestui mecanism în 2009.
       
        Perspectivele financiare în detaliu
       
        Membrul comisiei de buget din Parlamentul Europei spune că perspectivele financiare pentru perioada 2007-2013 se împart în cinci capitole: „
        1. Creştere durabilă: această rubrică include fondurile structurale, cercetarea şi educaţia, cu un buget de 382 miliarde EUR pentru 7 ani
        2. Conservarea şi gestionarea resurselor naturale: este vorba de finanţarea politicii agricole comune şi a politicilor de mediu, cu un buget de 371 miliarde EUR.
        3. Cetăţenie, libertate, securitate şi justiţie: 10,77 miliarde EUR sunt destinate activităţilor legate de justiţie şi afaceri interne. Această sumă va acoperi şi programele care încurajează cetăţenia europeană, cum ar fi schimburile între tineri, înfrăţirea oraşelor şi dimensiunea europeană a mass-mediei şi culturii.
        4. Uniunea Europeană ca actor global: 49,5 miliarde EUR vor fi alocate acţiunilor în favoarea ţărilor în curs de dezvoltare, promovării drepturilor omului, politicii externe şi de securitate comune şi sprijinului pentru dezvoltarea ţărilor învecinate.
        5. Administraţia (inclusiv serviciile de traducere) va beneficia de 49,8 miliarde EURO, adică 5,75% din bugetul total.
       
        Cum se stabileşte bugetul anual al Uniunii Europene?
       
        Europarlamentarul a făcut precizări în legătură cu modul de stabilire al bugetului anual al UE: „Fiind dotată cu puterea executivă a Uniunii, Comisia Europeană este responsabilă de execuţia bugetului. Ea este cea care pregăteşte fiecare buget anual. Această propunere, care poartă denumirea de „proiect preliminar de buget”, este, în general, adoptată de Colegiul comisarilor la sfârşitul lui aprilie sau începutul lui mai, pentru anul următor. Înainte de adoptarea proiectului său preliminar de buget, Comisia prezintă o „Strategie politică anuală” care stabileşte cadrul şi orientările ciclurilor bugetar şi legislativ. Parlamentul adoptă un raport privind această strategie; astfel Comisia cunoaşte priorităţile Parlamentului înainte de a începe să lucreze la proiectul preliminar de buget. Pentru bugetul 2007, James Elles, deputat european britanic, membru al Partidului Popular European, este cel care a redactat raportul Parlamentului European.“
       
        De la proiectul preliminar la buget
       
        Petre Popeangă ne-a mai relatat că pe când Comisia propune (şi pregăteşte), decizia privind structura şi conţinutul bugetului revine Consiliului şi Parlamentului European. Pentru a accelera procesul de decizie, fiecare lectură a bugetului este precedată de aşa-numitele reuniuni de trialog. În timpul acestor reuniuni, reprezentanţii celor trei instituţii fac schimb de informaţii şi de puncte de vedere. Aceste reuniuni facilitează în mare măsură acordurile şi gestionarea procedurii. Acesta a mai precizat că prima lectură începe, în general, în iulie, când Consiliul discută propunerea Comisiei şi adoptă un proiect de buget. Proiectul este discutat apoi în cadrul comisiilor pentru a se ajunge la un raport.
        După această primă lectură a Consiliului, comisiile specializate ale Parlamentului European analizează linia bugetară (cuantumul alocat) pentru domeniul lor de activităţi. Ele pot propune amendamente (altfel spus: modificări privind cuantumurile sau tipurile de cheltuieli) pe care le supun Comisiei pentru bugete. La începutul lunii octombrie, deputaţii membri ai Comisiei pentru bugete trebuie deci să examineze teancuri de documente şi amendamente care au mai mulţi metri înălţime, primite din partea diferitelor comisii specializate!
        Aceştia analizează în detaliu liniile bugetare ale fiecărei comisii parlamentare şi pot hotărî să refuze reduceri, adesea dorite de către Consiliu, sau să propună reducerea sau majorarea anumitor linii bugetare. După încheierea acestei examinări aprofundate, Comisia pentru bugete votează mai întâi amendamentele, apoi o rezoluţie care reia arhitectura şi logica bugetului. Aceste elemente alcătuiesc împreună raportul Parlamentului, care este apoi supus la vot în plen, în prima lectură. Raportul lui James Elles privind bugetul 2007 a fost adoptat de către Comisia pentru bugete la 10 octombrie. În timpul sesiunii, pot fi depuse şi votate şi alte amendamente decât cele propuse de Comisia pentru bugete, cu condiţia ca acestea să vină fie din partea unui grup de deputaţi (minim 40), fie din partea unui grup politic.
       
        Cheltuieli obligatorii şi neobligatorii
       
        După votul în prima lectură al Parlamentului, Consiliul trece la a doua lectură a proiectului de buget, modificat de către Parlament. Miniştrii de finanţe pot stabili împreună plafoanele pentru domeniile pe care le consideră ca aparţinând „cheltuielilor obligatorii”. Aceste cheltuieli, care rezultă direct din tratat sau din legislaţia europeană, se referă în special la cheltuielile agricole. Pentru această categorie de cheltuieli, Consiliul are ultimul cuvânt. În celelalte domenii, denumite „cheltuieli neobligatorii”, Parlamentul este cel care are, de această dată, ultimul cuvânt. Acesta poate deci reintroduce amendamentele din prima sa lectură în a doua lectură, care are loc în decembrie. Procedura bugetară anuală se încheie atunci când Preşedintele Parlamentului European declară că bugetul este adoptat definitiv, iar execuţia sa poate începe..

Adriana Perşa