Dintre cele peste 100.000 de familii din judeţul Gorj, doar 25 au mers la Finanţe să declare că au cazan de ţuică în gospodărie, cu toate că noua prevedere legislativă impusă de Uniunea Europeană se află în noul Cod Fiscal, care a intrat în vigoare încă de la începutul acestui an. Deşi este o măsură corectă ca orice producător de alcool să plătească accize (taxe speciale pentru producătorii de alcool, tutun şi combustibili), oamenii care fac ţuică pentru consumul propriu consideră acesta un nou bir.
       
        De la începutul anului şi până în prezent, doar 25 de gospodari din Gorj şi-au declarat cazanele de ţuică pe care le au acasă, cu toate că, mai ales la ţară, orice om căruia îi place să muncească şi are vie şi pomi fructiferi îşi face singur ţuica sau rachiul. După cum se vede, prin refuzul tacit de a-şi declara cazanele, gorjenii dezaprobă măsura impusă de Uniunea Europeană, ba chiar spun pe la colţuri că o să ajungem ca pe timpul comuniştilor, când cei cu cazane erau prigoniţi, ba chiar riscau puşcăria dacă erau prinşi că le au.
       
        Finanţiştii explică
       
        În toată această poveste are un rol important necunoaşterea prevederilor legale, oamenii fiind speriaţi în primul rând de nou, dar şi de faptul că, e clar, dacă vor să mai facă ţuică în casă, trebuie să plătească accize. La fel de tare îi sperie pe gorjeni ideea că, dacă declară cazanele, acestea vor fi sigilate, cuvânt care seamănă, oarecum, cu „confiscate”, ceea ce se întâmpla înainte de 1989. Finanţiştii spun, însă, că nici vorbă nu va fi de aşa ceva, ba dimpotrivă. Potrivit Codului Fiscal, sunt trei etape. În prima, fiecare deţinător de cazan făcut special pentru ţuică (tip alambic), trebuie să se prezinte la administraţia financiară de care aparţine localitatea în care locuieşte şi să-l declare. De asemenea, trebuie să declare stocul de ţuică pe care îl are din anul precedent şi să facă o estimare asupra producţiei anului curent, după care organul fiscal se prezintă acasă la acesta, pentru a sigila cazanul, ca să nu mai poată fi folosit. Faza a doua începe în momentul în care cetăţeanul doreşte să facă ţuică, pentru că trebuie să se prezinte din nou la administraţia financiară din zonă, ca să declare intenţia de fabricare, ocazie cu care organul fiscal se deplasează din nou la domiciliul acestuia, ca să desigileze cazanul. Cea din urmă fază, a treia, este cea în care cetăţeanul anunţă că a terminat activitatea de producere a ţuicii sau rachiului, organul fiscal urmând să meargă din nou, pentru resigilarea cazanului.
       
        Cât plăteşte omul?
       
        În primul rând, oamenii trebuie să ştie că, pentru producţia anului 2006, nu se plătesc accize, deci stocul de anul trecut, care trebuie declarat în prima fază, e necesar numai pentru a se calcula, prin diferenţă, câtă ţuică a fost produsă în anul 2007 (vorbind despre producţia de ţuică ce se va face la toamnă). Acciza este de 373 euro/hectolitrul (100 l) de alcool pur (100%), iar cum ţuica oltenească are o concentraţie de alcool între 20 şi 30%, valoarea accizei se calculează cu regula de trei simple: (dacă la 1hl alcool 100% se plăteşte 373 euro, la 1 hl ţuică cu concentraţie de 30% alcool se plăteşte 111,9 euro, adică 1,119 euro/litru de ţuică). Deşi, iniţial, se vorbea că cei care fac ţuică puţină, numai pentru consum propriu, nu vor plăti acciză, s-a stabilit, tot prin Codul Fiscal, că sub 50 l de alcool 100% acciza se plăteşte la jumătate. Termenul de plată este data de 25 a lunii următoare după resigilarea cazanului, iar cantitatea pentru care se calculează acciza este cea realizată şi nu cea estimată, iar valoarea ei exactă se stabileşte după ce se verifică la laborator concentraţia exactă de alcool din ţuică.

Aura Stoenescu

        Se spune că meseria de educatoare este cea mai dificilă din funcţiile didactice, aceasta pregătindu-l pe copil pentru întâlnirea cu şcoala. Indiferent de locaţia grădiniţei, de cele mai multe ori aici se face treabă. Un exemplu este şi Grădiniţa Câlnicul de Sus, acolo unde o educatoare face adevărate minuni.
        Cercul Educatoarelor din bazinul Jaleşului a avut o acţiune foarte interesantă la Grădiniţa din satul Câlnicul de Sus în ziua de 24 mai 2007. După cum ne-a declarat educatoarea Maria Stolojanu, şefa acestui cerc, aproape toate grădiniţele din această zonă sunt amenajate cu suflet şi sunt slujite de educatoare cu dragoste de meserie.
        Grădiniţa din Câlnicul de Sus merită o menţiune în plus pentru dotare deoarece, aşa cum sublinia prof. Mariana Popescu-directorul tuturor instituţiilor şcolare din comuna Câlnic, s-a beneficiat de un program de finanţare. Dar tot munca cu preşcolarii contează după cum vedem şi în imaginea alăturată.

Cornel Şomâcu

        În perioada 25-27 mai 2007 a avut loc cea de-a V-a etapă a Fazei Naţionale de Informatică Aplicată- Bacau 2007 şi ultima din acest an şcolar.
        La acest concurs pot participa elevii care studiază disciplinele:Tehnologia informaţiei şi Tehnologii asistate de calculator, discipline ce se studiază cu precădere in cadrul Grupurilor Şcolare, dar si in cadrul colegiilor naţionale.
        În acest an, la prima participare în istoria competiţiei, a judeţului Gorj, acesta a fost reprezentat de trei elevi de la Grupul Şcolar „Gheorghe Magheru”: Gabriela Popescu la clasa a IX-a, Proca Ioan Paul la clasa a X-a si Udriştoiu Roxana la clasa a XI-a. Desi, la prima participare lotul de elevi condusi de prof. Marius Buzera– director adj. In cadrul Grupului Scolar Gheorghe Magheru si prof. Bibere Camelia – inspector şcolar au reuşit să obţină un premiu special prin eleva Udriştoiu Roxana. Acest premiu este cu atât mai important cu cât este primul premiu obţinut la o fază naţională de informatică tehnologică de vreun liceu tehnologic din Gorj.
        Cu speranţa că această primă şi fructuoasă participare o să aibă continuitate şi în anul viitor, nu ne rămâne decât să felicităm elevii participanţi pentru efortul depus, dar şi cadrele didactice care s-au ocupat de pregătirea lor.

Cornel Şomâcu