Cu 10 ani în urmă, în ianuarie 1999, zeci de mii de mineri din bazinele carbonifere ale Văii Jiului şi Gorjului plecau spre Bucureşti în speranţa că îşi vor putea salva locurile de muncă ameninţate cu desfiinţarea. Cu toate că « Pacea de la Cozia » nu a fost respectată iar liderii de sindicat de atunci au făcut ani grei de închisoare, închiderile de mine în Valea Jiului au încetat. După 10 ani de la evenimente, artizanii acelor momente au refăcut traseul spre Costeşti şi Cozia într-o dureroasă aducere aminte. Aşa cum s-a aflat în ultima perioadă de la fostul şef al Poliţiei Vâlcea şi de la fostul prefect de Gorj, forţele de ordine au avut ordin să tragă asupra minerilor.
       
        Manifestările dedicate celor 10 ani de la evenimentele de la Costeşti au debutat la Târgu-Jiu cu o conferinţă de readucere aminte la care au participat foştii lideri sindicali-Miron Cozma, Constantin Creţan, Dorin Loiş şi Vasile Lupu-dar şi numeroşi invitaţi printre care s-au remarcat Pantelimon Manta, prefect de Gorj la ora evenimentelor, şi Ion Mocioi, fost deputat PRM la vremea aceea. Organizatoarea conferinţei a fost Liga “Miron Cozma” cu peste 100 de reprezentanţi veniţi din Hunedoara, Gorj, Dolj, Vâlcea şi Caraş Severin. Evenimentul de la Târgu-Jiu dar şi periplu pe traseul spre Costeşti şi Mânăstirea Cozia a beneficiat de atenţia sporită a mijloacelor mass-media.
       
        Costeştiul, provocat de autorităţi
        La 4 ianuarie 1999, minerii din Valea Jiului i-au cerut lui Miron Cozma declanşarea grevei pe fondul nemulţumirii pierderii locurilor de muncă din anii anteriori dar şi faţă de ce urmau să facă autorităţile în 1999. Guvernul Radu Vasile anunţase închiderea a două unităţi miniere de subteran, mine care funcţionează şi acum. Refuzul autorităţilor la un dialog în Valea Jiului a determinat pe mineri să decidă plecarea la Bucureşti. Pe jos sau în autobuze, minerii au plecat spre capitală, autorităţile refuzând şi cel de-al doilea dialog propus pentru a avea loc la Târgu-Jiu. Pe parcursul traseului, până la Costeşti, protestatarii au avut mai multe momente de ciocnire cu forţele de ordine (Defileul Jiului şi dealul Costeşti).
        Fără o pregătire militară dar beneficiind de un ascuţit simţ al organizării şi orientării în teren şi sprijinul activ al populaţiei, Miron Cozma şi ortacii săi au ridiculizat forţele de ordine. Disperarea autorităţilor era atât de mare încât prefectul de Gorj de atunci, Pantelimon Manta, a fost presat de la Guvern să dea ordin să se tragă în mineri pentru restabilirea ordinii publice. Deşi a jucat la două capete în sensul că a făcut ordinul dar l-a închis în seif, prefectul de Gorj a fost ajutat de evenimente să nu îl pună în aplicare. Miron Cozma a spus la Târgu-Jiu că îi era cunoscută o asemenea informaţie de la fostul comandant al Poliţiei Vâlcea care primise ordin să deschidă focul. Din fericire, mişcarea minerilor s-a încheiat după înţelegerea de la Cozia dintre liderii acestora şi premierul Radu Vasile, act ce nu a fost respectat de autorităţi în sensul urmăririi penale a liderilor de sindicat. Mai mulţi lideri ai minerilor, printre care Miron Cozma, Constantin Creţan, Dorin Loiş, Vasile Lupu, Ionel Ciontu şi Romeo Beja au primit pedepse grele cu închisoarea. Ionel Ciontu a murit în detenţie iar soarta lui Romeo Beja nu este nici astăzi elucidată pe deplin, fiind dat în urmărire internaţională.
       
        „Istoria ne
        va da dreptate” 
        Miron Cozma a declarat presei că acţiunea de duminică a fost doar o aducere aminte a evenimentelor de acum un deceniu. „Am făcut această manifestare deoarece politicienii au făcut totul pentru a uita aceste evenimente, precum grevele minerilor de la Lupeni din 1929 şi din 1977, greva CFR din 1933, greva de la Braşov din 1987, evenimentele din 1991 şi 1999. Sunt evenimente sociale, nu vrem ca aceste momente să fie şterse din istoria noastră, să intre într-un con de umbră. Noi trebuie să ne aducem aminte de ele. În 1999, noi am fost acolo, am luptat pentru drepturile oamenilor, să nu se ajungă în situaţii grele, cum este acum criza energetică. Istoria ne va da dreptate”, a spus Miron Cozma. Fiind un eveniment comemorativ, forţele de ordine din Gorj şi Vâlcea declaraseră că nu vor lua măsuri speciale. Cu toate acestea, coloana de maşini a fost monitorizată pe tot parcursul drumului de poliţişti iar vizitarea Costeştiului şi mânăstirii Cozia s-a făcut sub coordonarea forţelor de ordine.
        La Costeşti coloana a fost aşteptată de o serie întreagă de localnici în frunte cu primarul localităţii. Unii dintre ei spuneau că liderii minerilor au greşit când nu au mers mai departe pentru că majoritatea oamenilor erau de partea lor. Constantin Creţan a apreciat la Costeşti că altă manifestare de asemenea amploare nu va mai avea loc în România.
        La Cozia, delegaţia a fost întâmpinată chiar de stareţul mânăstirii, un altul decât cel de acum 10 ani. Participanţii au rememorat semnarea actului chiar în sala unde s-au întâlnit liderii minerilor cu premierul Radu Vasile. După cum mărturisea părintele stareţ, după evenimentele de atunci fostul stareţ a avut de îndurat foarte multe telefoane de ameninţare care ar fi venit din partea minerilor. Miron Cozma a contrazis o asemenea idee.
       
        Partidul
        lui Cozma
        Planurile de viitor ale lui Miron Cozma şi Constantin Creţan prevăd o participare internaţională la activitatea instituţiilor din care fac parte dar şi apariţia unui partid politic al muncitorilor pentru care există nuclee în 26 de judeţe.
        „Astăzi, când ne amintim că au trecut zece ani de la evenimentele de la Costeşti, am decis să stabilesc şi ziua înfiinţării partidului muncitoresc, deocamdată nu doresc să-i spun numele. Este o zi în care va începe o revoluţie politică. Am strâns semnăturile, am mers în ţară, am deja pe listă 26 de preşedinţi de filiale şi vă spun că va fi cel mai puternic partid din România”, a declarat Miron Cozma. El intenţionează ca pe viitor să candideze la funcţia de preşedinte al României.

Cornel Şomâcu